neata

neata

luni, 27 februarie 2012

Fragment


                                                           White prince

      Tunetele și fulgerle se întețisera de câteva minute bune se apropie de fereastră și privi spre cartea din mâna ei apoi îsi îndreptă priverea la furtuna de afară . Rămase în derepul ferestrei pe scaun, curand somnul puse stăpânire peste trupul epizat, fata îl ridică de pe scaun si îl ajută sa așeze pe canapea rămase lângă el continund să citească.

     Când se trezi ea încă dormea lângă el pe canapea si din când în când vorbea prin somn repetând mereu –treză da trează.

     Vladimir se aplecă și șopti ușor la ureche ceva atunci Fora sări ca arsă și privi năucită spre el ,începu să râdă se întinse în fată apoi își puse bratele în jurul lui. Soarele stralucea și lumina blând camera Flora închise ochii prelunind îmbrațișarea capul ei se odihnea acum pe umărul lui cand el începu să vorbească se desprinse cu greu din îmbratișare pentru al putea privi în ochii.

      -Aveai de gand să te scoli știi e duminica...

      -Și sotia te asteapta,spuse privind în jos spre podea.Dar știi că înca nu sa terminat săptămâna,îmi pare rău că a trebuit să o înlocuiești oricum nu am să mai viu aici când se termina perioada stabilită.

       Lacrimi începura să se ivească fără ca ea să le poata opri,un cârcel la piciorul drept,asta era cauza adormise cu piciorele sub ea și acum durerea își spunea cuvântul.Câteva minute mai târziu uitase de întâmplare plimbâdu-se învoie prin bibliotecă inima îi bătea cu neastâmpăr bucuroasă că putea să stea cât dorea acolo indiferent de ce spunea el mai avaea înca timp să se bucure de liniște înconjurată de cărtile pe care le pretuia.

        -Vladimir,striga ea dar nu primi un răspuns. Vlad...

        -Da! spuse disperat el aproape țipând la ea. Ce naiba vrei de strigi unde crezi că o să plec când trebuie să stau cu tine în școală.Însă nervozitatea îi fu înabușită de ce văzu,Flora atârna de unul din rafturile încastrate in perete iar scaunul era căzut pe podea chiar sub ea.

 -Dăți drumul distanța nu e mare.

 -Nu!.

        Îngană printre lacrimi în timp ce el o prinse în brate și apoi o așeză pe canapea,de sus căzu pe podea o carte mare cu copert groase după ce ridică cartea de jos reveni lângă ea și o trase spre el,strângând în bratele sale trupul cuprins de spaima.
        Vladimir era un bărbat de 27 de ani saten cu ochii căprui,îi fusese profesor cu un an în urmă la marketing și economie acum face pe dadaca în locul directoarei care intrase în travaliu.
        Flora lipsise de la școală din motive de sănătate și acum trebuia să finalizeze o lucrare la engleză pe calculator cum cablurile de electricitate nu au rezistat furtuni de acum trei zile a fost nevoita să folosească calulatorul de la școală. 
          Telefonul sună și Flora fugi să raspundă sotia lui Vladimir și verisoara ei sună să le spună că Mona ăsta fiind numele directoarei născuse un băiat și că ea ajunge cu prânzul într-o oră.
           Trecu  o săptămâna de la sfârșitul Vacanței de Paște,iar în fața școli rezemat de perete lângă ușa închisă a școlii își facu aparitia un baiat de 25 de ani cu parul blond alb si ochii verzi.
           Flora tresări la vderea lui,Elena o roșcată din clasa ei se duse spre el fu  însă ignorată .Directoarea își făcu aparitia după ce le spuse ”bine ați revenit”anuntă că pentru o vreme școala va îl gazdui pe tânăru Thomas Gale prin urmare se cere o conduită adecvată tuturor elevilor.
            Elena șoșotea în spatele ei și deja făcea planuri ce îl impicau pe Thomas, Flora vru să se retragă când băiatul o strigă.
            -Crusso doar nu fugi,apoi mai tare când ea nu răspunse,Flora.
            Coborâ treptele o prinse de mână obligând-o să se oprească acum putu să se uite la ea mai bine parul castaniu deschis era mia scur acum dar ochii erau tot caprui aproape negri cum și amintea.
            -Tom ești un prost de ce boala ai venit.
            -Credeam că ai nevoie de companie sau cel puțin de servitori.
            Se auzi în spatele ei .....